Arta corpului

Romanul Arta corpului este o anatomie a durerii şi a doliului: Lauren Hartke, o tanără body artist, îşi pierde soţul, un regizor mult mai în varstă decat ea, care se sinucide. În primele zile de după dureroasa pierdere, în casa veche de pe coasta singuratică în care se mutase împreună cu soţul ei, Lauren se confruntă cu o apariţie stranie, un individ între bărbat şi copil, „un corp tăcut şi vulnerabil, aproape al oricui”, care îi schimbă nu doar viaţa, ci şi arta pe care o practică. Show-urile ei capătă imaginea ectoplasmatică a domnului Tuttle, bizarul vizitator, iar Lauren devine o artistă a corpului care încearcă să se detaşeze de propriul trup.

„DeLillo apreciază posibilităţile unei realităţi suspendate. «Lumea e plină de înţelesuri abandonate», scrie în Zgomotul alb. «Crede totul», spune un personaj din Underworld, «Totul este adevărat». În Arta corpului, el se concentrează asupra dimensiunii intime, personale, o foloseşte pentru a depăşi momentele dificile, în care sinele ar putea scăpa printre degete.” (The Guardian)

„Arta corpului este o mică poveste de dragoste, liniştită, intimă şi stranie, dar nu atît de stranie încît să te distragă de la strălucirea prozei bine lucrate.” (The New York Times)