Eseuri. Cartea a doua
Eseuri. Cartea a doua de la HUMANITAS
Autor
Montaigne
Editură
HUMANITAS
ISBN
973-50-7516-3
Număr de pagini
558
Limba
Romana
Traducator
Vlad Russo
Anul apariției
2022
Categorie
Filozofie
79,00 lei
În stoc
Fidelizare
la fiecare comandă acumulezi puncte pe care le poți folosi pentru a cumpăra alte produse
Card cultural
Poți plăti cărțile din librărie cu cardul tău cultural.
Livrare oriunde
Livrăm produsele noastre oriunde în lume, iar în București, în 24 de ore.
Stoc permanent
Librăria Eminescu are peste 25000 de produse în stoc.
Descriere
La 50 de ani de la prima publicare integrala a Eseurilor lui Montaigne in limba romana, Editura Humanitas ofera cititorilor o noua traducere a acestei opere fundamentale, semnata de Vlad Russo. Noua versiune, deopotriva riguroasa si fireasca, urmareste sa-l aduca pe Montaigne mai aproape de spiritul vremii noastre, oferindu-i cititorului o adevarata bucurie a lecturii. Ea este programata sa apara in trei volume, fiecare cuprinzand cate o carte a Eseurilor.
Aceste eseuri vor fi citite cat timp vor exista oameni care iubesc adevarul, forta si simplitatea. Opera lui Montaigne este piatra de incercare a unui spirit ales. Celui caruia nu-i place s-o citeasca spuneti-i ca sufera de un viciu al inimii sau intelegerii; aproape ca nu e problema pe care el sa n-o fi cercetat pe toate fetele, ramanand la fel de convingator intotdeauna. Contradictiile operei sale sunt imaginea fidela a contradictiilor intelegerii omenesti. El isi urmareste ideile fara nici o arta: putin ii pasa de unde porneste, cum inainteaza sau unde sfarseste. Spune lucrul care-l framanta aici si acum. Nu e nici mai inchegat, nici mai dezlanat cand scrie decat e cand gandeste sau viseaza... El ni se arata sub cele mai felurite chipuri: cand bun, cand desfranat, cand ingaduitor, cand infumurat, cand banuitor sau superstitios. Dar, orice-ar spune, intereseaza si instruieste. - Denis Diderot.
Vad ca filozofii pyrrhonieni nu-si pot prezenta doctrina generala in nici un fel de rostire: lor le-ar trebui un nou limbaj. Al nostru e alcatuit in intregime din propozitii afirmative, care lor le sunt de tot nesuferite. Astfel, cand rostesc "Ma indoiesc", sunt stransi numaidecat cu usa pentru a fi facuti sa accepte ca macar de un lucru sunt siguri si-l cunosc, anume ca se indoiesc. De aceea au fost siliti sa caute scapare intr-o comparatie cu medicina, fara de care pozitia lor ar ramane de neinteles: cand spun "Nu stiu" sau "Ma indoiesc", declara ca propozitia se elimina si ea impreuna cu restul, la fel ca rubarba, care impinge afara scursurile daunatoare, eliminandu-se si ea in acelasi timp. Aceasta idee e infatisata mai convingator printr-o intrebare: "Oare ce stiu?", pe care am asezat-o ca deviza a unei balante. - Michel de Montaigne