Simtul urgentei

Totul începe cu urgenţa. La începutul oricărui efort de a face schimbări, indiferent de magnitudinea lor, dacă simţul urgenţei nu este îndeajuns de puternic, iar mulţumirea de sine nu este îndeajuns de scăzută, totul devine mult mai dificil.

Cu un fals simţ al urgenţei, o organizaţie acţionează energic, dar acţiunile sale sunt dominate de anxietate, furie şi frustrare, fără hotărârea de a câştiga în cel mai scurt timp posibil.

Confuzia dintre falsa urgenţă şi cea reală reprezintă o problemă uriaşă în zilele noastre. Sigur că poţi recunoaşte falsa urgenţă şi mulţumirea de sine şi le poţi transforma într‑un simţ autentic al urgenţei. Există o strategie. Există tactici practice. Toate aceste metode sunt descrise în cartea de faţă.

Într‑o lume în care ritmul schimbărilor pare să crească din ce în ce mai mult, ne aflăm în faţa unei tranziţii globale de la episodic la continuu, cu implicaţii uriaşe pentru problema urgenţei şi a performanţei. Cu alte cuvinte, simţul puternic al urgenţei se transformă dintr‑un element esenţial al programelor de schimbare într‑un bun esenţial în general.