Semiotica pasiunilor

Traducere de: Mădălina Lascu, Rodica Paliga

"În Semiotica pasiunilor. De la stările lucrurilor la stările sufletului, A.J. Greimas şi J. Fontanille extind analiza semiotică spre universul afectiv şi pasional, descris ca un univers de modalităţi din care se construieşte sintaxa. Gelozia, de exemplu, este tratată aici ca un compus de afecţiune şi din rivalitate, iar rivalitatea, la rândul său, trebuie definită în raport cu emulaţia, invidia sau neîncrederea.

Analizând astfel pasiunile, se ajunge la un nivel «anterior», «elementar», la un univers precognitiv, tensiv, la o lume dirijată prin simţuri, în care nu este încă posibilă cunoaşterea, ci doar ideea de a fi sensibil la ceva. Obiectele pasiunilor ( obstinaţia, disperarea, avariţia, hoţia, gelozia) sunt în această lume simple valenţe, zone de atracţie şi de repulsie, iar stările sufleteşti, nişte configuraţii parcurse de un stil semiotic deosebit: stări de nelinişte sau de deprimare, febrile sau calme... Astfel analizată, pasiunea este surprinsă la nivelul organizării sociale, dar şi individuale, iar semiotica devine o componentă esenţială care facilitează înţelegerea trăirilor omului ca fiinţă comunicativă, afectivă şi socială."