Opere complete, vol. XVI - Practica psihoterapiei

„Pentru rezultatul tratamentului sufletesc, personalitatea terapeutului (ca şi cea a pacientului) este deseori infinit mai importantă decât ceea ce spune sau crede terapeutul, cu toate că cele din urmă pot fi un factor perturbator sau tămăduitor ce nu trebuie subapreciat. Întâlnirea a două personalităţi este ca amestecul a două corpuri chimice diferite: dacă se formează o legătură, amândouă sunt modificate. Aşa cum ne putem aştepta în oricare tratament sufletesc real, terapeutul are o influenţă asupra pacientului. Această influenţă se poate produce însă numai dacă şi el este afectat de către pacient. A avea influenţă este sinonim cu a fi afectat. Nu i foloseşte deloc terapeutului să se ascundă de influenţa pacientului şi să se înconjoare de norul de pâclă al autorităţii patern profesionale. Astfel îşi împiedică doar folosirea unui organ de cunoaştere esenţial. […] Unul dintre fenomenele cele mai cunoscute de acest tip este contratransferul produs de transfer.” C. G. Jung