Marioara Voiculescu. Maresala teatrului romanesc

Marioara Voiculescu. Maresala teatrului romanesc
  • Marioara Voiculescu. Maresala teatrului romanesc
Marioara Voiculescu. Maresala teatrului romanesc de la POLIROM
Autor Alina Nelega
Editură POLIROM
ISBN 973-46-9058-9
Număr de pagini 234
Limba Romana
Anul apariției 2022
Colecție Biografii

Plata cu cardul

Adaugă o recenzie

34,95 lei
Ultimul exemplar
Cantitate
  Fidelizare

la fiecare comandă acumulezi puncte pe care le poți folosi pentru a cumpăra alte produse

  Card cultural

Poți plăti cărțile din librărie cu cardul tău cultural.

  Livrare oriunde

Livrăm produsele noastre oriunde în lume, iar în București, în 24 de ore.

  Stoc permanent

Librăria Eminescu are peste 25000 de produse în stoc.

Descriere

„Spui Glossa obsesiv, ca pe Tatăl nostru, îţi stăvileşte gândurile care o iau razna, e un exerciţiu de dicţie şi de actorie – ce cuvinte pe care ţi ai spus că n o să le mai rosteşti niciodată! Dac ai să ajungi, într o altă viaţă, să te întorci şi să ai studenţi, o să i biciuieşti cu rugăciunea asta care ţi sună în urechi, nu spera şi nu ai teamă – dar frica n ascultă de tine, deşi încerci s o supui cu căpăstrul vorbelor care bat în ritmul inimii tale. Totul se întâmplă pentru că, deşi nu vrei să recunoşti asta, ai fugit. Dar e timpul să priveşti adevărul în faţă – suferi fiindcă natura ta nu e fuga, e confruntarea. Te ai minţit că nu mai eşti actriţă, dar însăşi minciuna asta întemeiază adevărul, căci trebuie să fii cu adevărat actriţă ca să minţi aşa de bine, încât şi tu să te crezi pe tine. Jos masca, Marioaro, ia ţi inima n dinţi şi roade o până sângerează, asta înveţi acum, lecţia umilinţei, pe care nu ţi a predat o nimeni, nici la Conservator, nici în teatru, nici în viaţă: prea ţi au ieşit toate şi ţi s a urcat la cap, ai crezut că eşti invincibilă şi acum vezi cât e de amară pâinea singurătăţii. Nu eşti cu nimic mai bună decât cei care nu pot trăi fără absint sau fără opiu, nici asta nu ţi a zis o nimeni, ai ajuns s o afli pe pielea ta – degeaba te ai sumeţit şi ţi ai dictat singură s o rupi cu trecutul, să rămâi privitoare ca la teatru. Dar, în loc să devii superioară şi distantă, rece şi indiferentă, te simţi ca un flămând în faţa unei mese îmbelşugate din care se înfruptă nesătuii, iar tu n ai cum să atingi, să guşti, să pipăi bucatele, îţi rămâne doar amintirea care te urmăreşte şi te chinuie, chiar dacă ai hotărât să alungi orice urmă din trecutul tău, să nu urli, să nu te târăşti, să nu te văicăreşti.”

Cărți de același autor

Comentarii (0)
SAG: 421570