Eiffel

Paris, 1886. Obsedat de turnul "sau" de metal, inalt de 300 de metri, pe care s-a ambitionat sa il ridice in mijlocul parcului Champ-de-Mars, Gustave Eiffel lucreaza zi si noapte in atelierele lui. Expozitia universala merita din plin acest pariu, iar Franta are nevoie sa-si recapete increderea in puterea sa. Dar este oare acesta singurul motiv care il face pe asa-numitul "magician al fierului" sa-si rescrie intruna schitele pentru a gasi forma perfecta? De cand a lansat acea idee nebuneasca, inginerul pare posedat. Cea care ii apare neincetat in fata ochilor este Adrienne, iubirea sa pierduta si regasita, cu arcuirea minunata a spatelui ei, dinspre ceafa pana la talie. Brusc, Gustave are o revelatie: linia ce leaga baza de varful turnului nu trebuie sa fie dreapta, ci una curbata, intrupata, vie. De acum inainte, viata lui Gustave se va invarti doar in jurul unei litere, A mare, litera turnului sau, avantandu-se spre cerul Parisului, gata sa-l strapunga si sa-l cucereasca...