Comoara grecilor

Dupa o tinerete aventuroasa, Heinrich Schliemann, devenit milionar prin forte proprii, vrea sa-si indeplineasca visul: sa descopere Troia. Precum Alexandru cel Mare candva, stie Iliada pe de rost si este convins ca, urmand descrierile lui Homer, poate gasi cetatea. Filologii, istoricii si arheologii de la sfarsitul secolului al XIX-lea cred ca Troia este un mit si ca Homer n-a existat, Iliada nefiind decat o culegere de balade nascocite de aezi. Pe Heinrich, un autodidact, savantii il dispretuiesc si-l socotesc un exaltat. Asta il indarjeste. Impetuos si fara sa sovaie, vrea o sotie grecoaica, admiratoare a lui Homer, care sa-i fie alaturi in proiectele sale arheologice. Asa o gaseste pe Sofia, care, in pofida diferentei de varsta de 30 de ani, se va dovedi perechea lui ideala – cate fete s-ar casatori cu un milionar, alaturi de care sa trudeasca apoi cu anii in santiere arheologice izolate de lume, sapand cot la cot cu barbatii in tarana si noroi, in conditii precare, infruntand lipsuri, suspiciuni si boli urate, pentru o glorie efemera si tot timpul contestata?