Evolutia ideilor filosofice la Dimitrie Cantemir

„Poetă, prozatoare, critic literar, Vasilica Grigoraș dovedește o largă cuprindere tematică și diversitate în exprimarea literară, de la cultivarea sistematică a poeziei în stil japonez la jurnalul de călătorie, de la cronică literară la eseu. Este printre puținii autori de haiku-uri care respectă într-adevăr forma și exigențele de conținut ale acestei specii, pentru că mulți doar pretind că scriu haiku-uri. Desigur, vorbind de forma acestui scurt poem tradițional nipon, trebuie adăugat: atât cât poate fi ea transgresată dintr-o limbă complet diferită de cele europene. Vasilica Grigoraș a abordat și alte specii ale literaturii japoneze, senryu (poezie satirică, adesea cu accente de cinism, tot de 17 silabe, ca și haiku-ul) și haibun (îmbinare de proză cu haiku, cu o tematică amplă).

Acum, Vasilica Grigoraș propune un studiu cu rigoare academică, o sinteză binevenită dedicată ideilor filosofice din opera lui Dimitrie Cantemir, într-o măsură o noutate, pentru că sunt foarte puține studiile care se referă numai la filosofia ilustrului cărturar român, «rege între filosofi și filosof între regi», cum a fost numit. Bună cunoscătoare a întregii opere a lui Cantemir, Vasilica Grigoraș extrage cu atenție din fiecare scriere a savantului ideile care pot contura într-adevăr o concepție filosofică: cea generală despre existență – problema genezei universului, cu oscilațiile și contradicțiile unei «fizici creștine», Cantemir inspirându-se din concepția filosofului flamand Jan Baptista van Helmont; problema timpului; teoria cauzalității, în care autorul Istoriei ieroglifice se distinge prin elemente de originalitate; trăsăturile gnoseologiei lui Cantemir, «primul gânditor român care a abordat la nivel filosofic problemele cunoașterii», cu înțelegerea rolului și importanței rațiunii și mai ales evoluția acestor idei de la Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago la Compendiolum universae logices institutiones și, firește, teoria asupra logicii.” – Costin Tuchilă, O sinteză binevenită, prefață.