Accidentul

„Dacă Ionel Teodoreanu rămâne, în literatura română, romancierul prin excelență al vacanțelor de vară, Mihail Sebastian devine – prin Accidentul – un romancier al vacanțelor montane, hibernale, și poet unic al schiatului.[...] Coincidență biografică: Jurnalul intim se încheie, pe 31 decembrie 1944, cu consemnarea unei ultime vacanțe la Predeal și Diham [...]. Semn de rău augur: fără zăpadă pentru schi...

[...] Mai matur și mai substanțial decât Orașul cu salcâmi, mai omogen decât De două mii de ani (roman identitar unde autenticitatea experienței consemnate în primele zeci de pagini se diluează pe parcurs), Accidentul este cel mai bun și cel mai bine compus roman al lui Mihail Sebastian. Un roman al vacanței și schiului, dar și unul care creează, cu un farmec nealterat de timp, o mitologie a intimității ca aventură.” Paul Cernat