Subcultura ultra in galeriile de fotbal romanesti

Cartea, care reprezintă și lucrarea de doctorat a autorului, susținută la Universitatea Babeș-Bolyai, are 456 de pagini şi tratează subcultura ultra românească din perspectivă istorică, antropologică și socio-psihologică. 

„Cartea tratează caracteristicile subculturii, mentalitatea ultraşilor, modul de organizare al brigăzilor, implicarea în manifestațiile stradale, percepţia jandarmilor, rasismul din peluze, rivalitățile ultra, înfrățirile etc. 

Una dintre concluziile studiului este că în subcultură intră, de regulă, persoane tinere, care își caută identitatea, respectiv un grup cu care să se identifice. Aspiranții la accederea într-un grup ultra se confruntă cu forme noi de relaționare și de manifestare a autorității. 

Peluzele promovează valori și obiective specifice, regulile de apartenență avansând concepte și caracteristici precum loialitatea, spiritul de sacrificiu, angajamentul, curajul, ierarhia. Aspirantul acceptat în grup aderă la normele, manifestările și modul de identificare specific subculturii. 

Convergența comportamentală este, de altfel, rezultatul împărtășirii identității subculturale comune, definită de ultrași drept «mentalitate ultra». Aceasta stabilește atitudinile care vor fi asumate în diferite situații, față de ultrașii rivali sau față de forțele de ordine. 

Violențele au fost abordate în cadrul studiului prin intermediul «mentalității ultra». Manifestările și reacțiile ultrașilor față de rivali sau forțe de ordine pe străzi reflectă, invariabil, normativitatea comportamentală provenită din mentalitate. 

Incidentele dintre ultrași și conflictele acestora cu forțele de ordine sunt în mare măsură o transpunere camuflată a războaielor. Luptele de gherilă sunt o caracteristică definitorie a grupărilor ultra ca triburi urbane", a explicat Gabriel Sala, autorul lucrării.