Maresalul Alexandru Averescu. militarul, omul politic, legenda

Maresalul Alexandru Averescu. militarul, omul politic, legenda
  • Maresalul Alexandru Averescu. militarul, omul politic, legenda
Maresalul Alexandru Averescu. militarul, omul politic, legenda de la LITERA INTERNATIONAL
Autor Petre Otu
ISBN 606-33-9147-7
Număr de pagini 527
Limba Romana
Anul apariției 2022
Categorie Istorie

Plata cu cardul

Adaugă o recenzie

59,90 lei
În stoc
Cantitate
  Fidelizare

la fiecare comandă acumulezi puncte pe care le poți folosi pentru a cumpăra alte produse

  Card cultural

Poți plăti cărțile din librărie cu cardul tău cultural.

  Livrare oriunde

Livrăm produsele noastre oriunde în lume, iar în București, în 24 de ore.

  Stoc permanent

Librăria Eminescu are peste 25000 de produse în stoc.

Descriere

La sfârşitul Primului Război Mondial şi în primii ani postbe¬lici, societatea românească a evoluat, în bună măsură, sub zodia „mitului Averescu“. În anul 1919 popu¬laritatea generalului Alexandru Averescu ajunsese la apogeu. Soldaţii povesteau că stătuseră în tranşee cu generalul. Copiii se jucau de-a războiul împărţiţi în două grupe – una condusă de Averescu, cealaltă de Mackensen – şi în¬totdeauna prima era câştigătoare. Când se răspândea zvonul că „vine Generalul“, toată suflarea satelor ieşea să-l privească. Văduve veneau cu copiii în braţe şi cu hârtii în mână să le facă „Generalul“ pensie. Altele ţipau prin mulţime să ajungă aproape de el, să-l întrebe de moartea bărbaţilor lor. Toţi aşteptau mântuirea de la „General“.

Generalul Averescu era o personalitate militară de prim rang, cu o carieră bogată: ministru de război (1907–1909), şef al Marelui Stat Major (1911–1913), conducând campania din sudul Dunării (1913), comandant al Armatei II, cu care a obţinut marile succese de la Mărăşti şi Oituz (1917), președinte al Consiliului de Miniștri (29 ianuarie–4 martie 1918). La sfârşitul războiului, mentalul colectiv a reţinut doar secvența glorioasă a anului 1917, faptele de arme propulsându-l drept omul providenţial al României. În jurul imensei sale popularităţi s-au ţesut multe pla¬nuri privind soarta României reîntregite în 1918 prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei. Adversarii liberalilor au văzut în el instrumentul pentru a pune capăt atotputerniciei „dinastiei Brătienilor“. Alţii au apreciat că poate fi şeful unui regim de dictatură, ca o posibilă soluţie pentru rezolvarea problemelor din România. Unii au utilizat steaua generalului pentru a accede în prim-planul vieţii politice. El însă a refuzat soluţiile radicale, integrându-se jocului politic al epocii. Ajuns la guvernare, „mitul gene¬ralului Averescu“ s-a spulberat rapid. Dar ceva din imensa popularitate de la începutul anilor 1920, mai ales în di¬mensiunea militară, s-a păstrat în conştiinţa publică. Apoi, cu anii, prestigiul generalului a crescut, la aceasta contribuind și acordarea gradului de mareşal, în anul 1930, de către regele Carol al II-lea.

Lucrarea de faţă îşi propune să readucă în atenţie personali¬tatea complexă, nu o dată contradictorie, a mareşalului Alexandru Averescu.

Din aceeaşi categorie

Comentarii (0)
SAG: 428478