Intre Napoleon si Alexandru I - Contextul international al anexarii Basarabiei

Anexarea, in 1812, a Moldovei cuprinse intre Prut si Nistru a fost, argumenteaza cunoscutul istoric Armand Gosu, specializat in spatiul ex-sovietic, mai curand rezultatul contextului international decat al negocierilor dintre delegatiile otomana si rusa la conferintele de pace de la Giurgiu si de la Bucuresti.

Sprijinindu-si concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusesti, autorul ne dezvaluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecinte majore din istoria diplomatiei europene, de la formarea celei de-a treia coalitii antinapoleoniene si negocierea aliantei ruso-otomane din 1805 pana la pacea de la Bucuresti, cu anexarea Basarabiei si invazia lui Napoleon in Rusia.

Agenti secreti francezi calatorind de la Paris la Stambul, Damasc si Teheran; ofiteri rusi purtand mesaje confidentiale la Londra sau la Inalta Poarta; dregatori otomani corupti deveniti agenti de influenta ai unor puteri straine; familiile fanariote aflate in competitie spre a intra in gratiile Rusiei si a ocupa tronurile de la Bucuresti si Iasi - o relatare captivanta despre vremurile agitate de la inceputul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna si au schimbat configuratia frontierelor europene.