Amintiri politice, vol. I - Inceputul unei noi domnii

Regina Elisabeta era cea mai inversunata aparatoare a cauzei germane. Le spunea tuturor ca niciodata si pentru nimic in lume nu va consimti sa stea un ceas macar pe tronul unei tari in razboi cu Germania ca, daca Romania vrea sa faca acest pas, Regele trebuie sa abdice imediat, ca Principele Ferdinand si copiii lui ar fi niste tradatori fata de sangele ce curge in vinele lor daca n-ar urma fara sovaire pe batranul rege in exilul lui. Romania sa-si aleaga un Rege de unde poate, si alte asemenea cuvinte imprudente si rau vazute. Toti stramosii germani ai acestei principese care se mandrea ca unul dinr-insii tinuse spada lui Carol cel Mare la incoronarea din Aix-la Chapelle, toti stramosii ei se ridicasera intr-insa si hotarat ca in acele zile era o germana si numai o germana. De dimineata si pana seara atata pe bietul Rege a carui inima era deja destul de stapanita de atavismele lui germane si destul de tulburata.