Resurse geostrategice. Geografia economica in arena politicii Globale

De ce sa-ti bati capul cu un astfel de studiu? De ce sa inveti care sunt resursele geostrategice si de ce sunt ele importante? Sau de ce nu sunt oamenii interesati de geografia economica? Sunt cateva intrebari legitime la care trebuie sa raspundem inainte de a lectura aceasta carte. Ei bine, daca ati deschis si rasfoit macar putin aceasta lucrare, aveti probabil cel putin un interes trecator pentru geografia economica mondiala. Si nu sunteti singurul, multi altii inainte au incercat sa inteleaga si sa studieze distributia geografica a anumitor resurse, pentru a elucida misterul din spatele dezvoltarii sau, dimpotriva, subdezvoltarii statelor. Este adevarat ca resursele, umane sau naturale, nici nu are importanta mai exact care, nu explica intru totul dezvoltarea statelor. Insa este un bun punct de plecare in analiza dezvoltarii economice.

Sa ne intoarcem putin in istorie si la ceea ce afirma Niall Ferguson despre lupta dintre civilizatii. Lasand deoparte razboaiele, care au dominat covarsitor istoria omenirii, lupta dintre entitatile politice (imperii, state etc.) de-a lungul timpului a insemnat o competitie acerba pentru a obtine avantaje strategice si economice in raport cu adversarii, in speta o lupta pentru resurse. Facand trimitere indirecta la aspectele economice ale competitiei dinte entitatile politice, Ferguson se intreaba care este adevaratul motiv al incisivitatii comerciale europene in raport cu alte spatii pe durata ultimilor cinci secole. De ce erau europenii atat de hulpavi in privinta banilor, incat erau dispusi sa faca orice? Raspunsul pe care acesta il da este pur geografic. Ferguson spune ca, daca privim harta Europei medievale, pe care apare un numar impresionant de state aflate in competitie, vom deslusi misterul, care nu este unul foarte complicat. Cel mai simplu raspuns, spune autorul, este geografia. Prin comparatie cu China – care a fost pana in jurul anilor 1500 mult mai dezvoltata decat Europa – Ferguson crede ca geografia a ajutat statele europene sa se motiveze in spirit competitional si sa le ofere acestora o protectie natural sporita, gratie fragmentarii morfologice accentuate, pe cand geografia Chinei, mult mai plana si mai putin fragmentata, i-a imprimat acesteia un caracter de autosuficienta ce a dus la plafonarea populatiei chineze.