Credinte si superstitii romanesti

„Se spune că la baza etnologiei stă mirarea. Etnologul îl descoperă pe celălalt, se miră şi începe să-l cerceteze. De la o vreme, etnologul crede că ştie multe şi se miră mai puţin. E rîndul cititorului să se mire! Parcurgînd această carte, va avea surpriza să se întîlnească cu propriile credinţe şi superstiţii, mai puţine decît ale părinţilor, mult mai puţine decît ale bunicilor şi tot aşa mereu… Acest gen de pierderi sînt irecuperabile, iar paguba e greu de evaluat. La ce bun o astfel de carte pentru omul contemporan? Motive se găsesc. Citeşti despre crai-nou şi, o vreme cel puţin, priveşti luna nouă altfel. Descoperi risipa de sensuri şi de gesturi care se făcea de sărbători sau cu ocazia momentelor importante din viaţa omului şi înţelegi că nu eşti cu nimic mai bogat decît strămoşii.“ Irina NICOLAU