Economia identitatii: cum identitatea ne influenteaza munca, salariile si bunastarea

În anul 1995, Rachel Kranton îi scria o scrisoare viitorului laureat al premiului Nobel, George Akerlof, insistând că ultimul său studiu de economie era eronat. Identitatea, susţinea ea, era elementul lipsă, cel care avea să contribuie la explicarea motivului pentru care oamenii - confruntaţi cu aceleaşi circumstanţe economice - fac alegeri diferite. Acest moment a constituit începutul unei colaborări de paisprezece ani, finalizată odată cu publicarea cărții Economia identității.

Această lucrare umple un vid esenţial în ştiinţele sociale, introducând în economie conceptele de identitate şi normă. Opiniile oamenilor în legătură cu ceea ce e permis şi ce nu, ca şi pentru cine, sunt vitale în raport cu efortul depus în muncă - cât de mult muncesc, cum învaţă, cum îşi cheltuiesc banii şi cum îi economisesc. Prin urmare, e posibil ca identitatea oamenilor - percepţia lor asupra sinelui şi asupra a ceea ce aleg să fie - să constituie cel mai important factor care le afectează vieţile din punct de vedere economic. Mai mult decât atât, limitele trasate de societate asupra identităţii pot fi elementele care determină bunăstarea economică.