Isus

Scriitorul Eugen Cojocaru ne propune o editie aparte a acestui volum, prezentat intr-o nota poetica, pasind spre linia biblica de interpretare si redare a scolii alexandrine. Imaginea biblica a Mantuitorul Iisus Hristos care reprezinta miezul credintei crestine, simbolul intregului Crestinism, a determinat numeroase apropieri teologice, exegetice, dogmatice, lingvistice, filologice, eseistice, istorice. Totusi, misterul hristic ramane ademenitor si inca plin de nuante ce trebuie descoperite. Subliniez aici doar partea constructiva a elaborarilor de texte care descriu pe Cea de-a doua Persoana a Sfintei Treimi, pe Iisus Hristos. Desigur ca au existat pentru fiecare text inspirat mii de texte defaimatoare sau care nu s-au ridicat la inaltimea subiectului tratat. Dar, in acest punct, putem sa afirmam ca avem in fata un text metaforic ce se situeaza intre linia inspirata de poetul Kahlil Gibran, scoala mistica siriaca, Isaac Sirul si scoala alegorica din Alexandria.

Constructia textului poarta semnul poeticului, misticismului, alegoriei, dar prezinta si date istorice, cutume sociale, culturale ce contureaza un timp si spatiu al vietuirii Mantuitorului Iisus Hristos. Toate se imbraca armonios intr-o estetica exegetica deosebita, descoperind un Iisus personal, aflat intr-un dialog perpetuu cu cititorul. Este o nota aparte a acestui volum, care ne ofera chipul unui Mesia mai uman si apropiat de oameni. Ca si considerent personal, as putea afirma ca se apropie de linia ioneica, a Evangheliei a IV-a si a Apocalipsei. Iisus este descoperit si bland si iertator, dar si profetic, prezentand urgiile care vor veni, insa accentul este pus pe dialogul interior initiat spre lector. Interesant apare episodul Judecarii si Condamnarii lui Iisus, in care se schimba sensul acuzatiilor si sunt descoperite anumite substraturi ale evenimentelor ce au marcat istoria mantuirii.